Florentin Ganea · 20.10.2026 · 8 minute de citit
Răspunsul scurt: rotația stocurilor îți spune de câte ori pe an vinzi și înlocuiești stocul mediu. O calculezi împărțind costul mărfii vândute pe an la stocul mediu, ambele la prețul de achiziție. La 6 rotații, marfa stă în medie 60 de zile în depozit. În distribuția FMCG, un reper orientativ e în jur de 10 rotații pe an.
Rotația e cifra pe care o cer banca, auditorul și oricine îți citește bilanțul. Îți arată cât de repede se întorc în firmă banii pe care i-ai dat pe marfă. O calculezi în cinci minute din ERP, dar rezultatul e corect numai dacă iei cifrele care trebuie.
Rotația stocurilor, numită și viteza de rotație a stocurilor, e un raport: de câte ori într-un an ai vândut echivalentul stocului tău mediu. Dacă ții în medie marfă de 300.000 lei la cost și vinzi într-un an marfă care te-a costat 1.800.000 lei, ai golit și ai umplut depozitul de 6 ori.
De ce contează: la fiecare rotație, banii dați furnizorului se întorc la tine, cu adaos. Cu cât stocul se rotește mai repede, cu atât aceeași sumă investită în marfă lucrează de mai multe ori pe an. Două firme cu aceleași vânzări și aceeași marjă pot avea nevoi de finanțare foarte diferite doar din cauza rotației.
Rotația e un indicator financiar, pe an. Pentru deciziile de zi cu zi din depozit, același lucru exprimat în zile e mai ușor de folosit. Despre asta, și despre cum îți afli ținta după ritmul de comandă, e articolul despre zilele de stoc.
Rotația stocurilor = costul mărfii vândute pe an ÷ stocul mediu
Dacă nu ai un an întreg de date, anualizezi: iei costul mărfii vândute pe perioada pe care o ai și îl înmulțești cu 365 ÷ numărul de zile din ea.
Rotația și zilele de stoc sunt aceeași informație, numărată în două feluri. Treci de la una la alta cu o împărțire: zile de stoc = 365 ÷ rotație și rotație = 365 ÷ zile de stoc. 4 rotații înseamnă aproximativ 91 de zile de stoc, 6 rotații 61 de zile, 10 rotații 37 de zile, 12 rotații 30 de zile. Ține tabelul ăsta în minte: când cineva îți spune o rotație, o traduci imediat în „câte zile stă marfa la mine”.
Un distribuitor cu un singur depozit, stocul evaluat la prețul de achiziție. Are la îndemână ultimele 90 de zile din ERP, așa că anualizează.
| Ce calculezi | Calcul | Rezultat |
|---|---|---|
| Stocul la începutul perioadei, la cost | din ERP | 280.000 lei |
| Stocul la sfârșitul perioadei, la cost | din ERP | 320.000 lei |
| Stocul mediu | (280.000 + 320.000) ÷ 2 | 300.000 lei |
| Costul mărfii vândute în ultimele 90 de zile | din ERP | 450.000 lei |
| Costul mărfii vândute pe an | 450.000 × 365 ÷ 90 | 1.825.000 lei |
| Rotația stocurilor | 1.825.000 ÷ 300.000 | ≈ 6,1 pe an |
| Zile de stoc | 365 ÷ 6,1 | ≈ 60 de zile |
Citit pe înțeles: stocul se golește și se umple de circa 6 ori pe an, iar un leu pus în marfă stă în medie două luni pe raft până se întoarce.
Acum fă un calcul invers. Dacă același distribuitor ar ajunge la 10 rotații, cu aceleași vânzări, stocul mediu ar fi 1.825.000 ÷ 10 = 182.500 lei. Diferența, aproape 120.000 lei, ar fi bani care nu mai stau în depozit. Așa arată rotația în cash: nu ca procent, ci ca sumă pe care o poți scoate din stoc.
Marfa stă mult. Plătești furnizorul mult înainte să încasezi de la client, deci ai nevoie de mai mult capital de lucru sau de credit. Stocul ocupă loc, se depreciază, expiră, iar o parte din el ajunge stoc mort. Rar e vinovat tot sortimentul: de obicei câteva categorii sau câțiva furnizori trag media în jos.
E bine pentru cash, dar numai dacă vine din comenzi potrivite, nu din rafturi goale. Dacă rotația crește pentru că nu mai ai marfă, pierzi vânzări, iar clientul comandă de la altcineva. O rotație de 14 cu rupturi zilnice pe produsele de top e mai proastă decât una de 9 fără rupturi.
De aceea nu te uiți niciodată la rotație singură. Pune lângă ea rupturile, adică liniile de comandă pe care nu le-ai putut livra integral, și valoarea stocului mort. Rotația crește sănătos doar dacă rupturile nu cresc odată cu ea.
Nu există o cifră corectă pentru toată lumea, iar o medie dintr-un raport de industrie nu-ți spune nimic despre depozitul tău. Intervalele de mai jos sunt orientative, din ce vedem în practică la distribuitori și comercianți. Nu sunt statistici de piață.
| Tip de marfă | Rotații pe an (orientativ) | Zile de stoc echivalente |
|---|---|---|
| Produse proaspete, termen scurt (lactate, panificație) | peste 25 | sub 15 |
| Distribuție FMCG, sortiment mixt | 8–12 | 30–45 |
| Bunuri de folosință îndelungată, bricolaj, electrocasnice | 4–8 | 45–90 |
| Marfă sezonieră, calculată pe tot anul | 2–4 | 90–180 |
| Piese de schimb, sortiment lung | 1,5–3 | 120–240 |
Ținta ta reală iese din cât de des comanzi și cât de sigur livrează furnizorul. Calculul e în articolul despre zilele de stoc: jumătate din intervalul dintre comenzi plus stocul de siguranță. Rezultatul îl transformi în rotație cu 365 ÷ zile.
Cea mai utilă comparație e cu tine însuți: aceeași categorie, aceeași lună de anul trecut. Dacă rotația pe lactate a scăzut de la 20 la 14, afli mai mult decât din orice medie de industrie.
Rotația crește în două feluri: vinzi mai mult cu același stoc sau ții mai puțin stoc pentru aceleași vânzări. Pe al doilea îl controlezi tu, din aprovizionare.
Rotația calculată o dată pe an, la bilanț, vine prea târziu ca să mai schimbi ceva. Calculeaz-o lunar, pe ultimele 12 luni și pe categorii, din exportul ERP. Un raport care se generează singur îți arată categoria care încetinește înainte să ajungă problemă. Asta facem în proiectele de automatizare a rapoartelor.
Dacă vrei rotația calculată pe tot sortimentul, cu categoriile care trag media în jos și ținta pentru fiecare, auditul de stoc o livrează în 5 zile.
Măsoară același lucru, din direcții opuse, și treci de la una la alta cu o împărțire: zile de stoc = 365 ÷ rotație. Rotația e limbajul bilanțului, al băncii și al analizelor financiare. Zilele de stoc sunt mai ușor de folosit în depozit și la comenzi, pentru că le compari direct cu ritmul de aprovizionare. Calculează-le pe amândouă din aceleași date.
La prețul de achiziție, la ambele cifre: costul mărfii vândute sus, stocul mediu la cost jos. Dacă pui cifra de afaceri peste stocul la cost, rotația iese mai mare cu tot adaosul. La un adaos de 25%, o rotație reală de 6 apare ca 7,6 și crezi că stai mai bine decât stai.
Cea care se potrivește cu ritmul tău de aprovizionare și nu vine cu rupturi. Orientativ, distribuția FMCG cu sortiment mixt stă în jur de 8–12 rotații pe an, piesele de schimb și marfa sezonieră mult mai jos. La un distribuitor FMCG cu care am lucrat, ținta era în jur de 10 rotații, adică 35 de zile de stoc, iar el avea 6.
Lunar, pe ultimele 12 luni: costul mărfii vândute din ultimele 12 luni împărțit la media stocurilor de la sfârșitul fiecărei luni. Așa o lună slabă nu strică cifra, iar sezonul e inclus. Dacă ai doar câteva luni de date, anualizează: costul mărfii vândute pe perioadă × 365 ÷ numărul de zile.
De obicei din trei motive. Contabilitatea folosește des stocul de la începutul și sfârșitul anului, iar tu media lunară. Costul mărfii vândute din contabilitate poate include ajustări, casări sau transport, pe care exportul din ERP nu le are. Iar perioadele diferă: an fiscal față de ultimele 12 luni. Pentru decizii de stoc contează să calculezi mereu la fel, nu să nimerești cifra contabilului.
Trimite exportul de stoc și vânzări. În 24–48h îți calculăm rotația pe fiecare categorie și îți arătăm unde stau banii.
Florentin Ganea · 20.10.2026 · 8 min read
The short answer: inventory turnover tells you how many times a year you sell and replace your average stock. You calculate it by dividing annual cost of goods sold by average stock, both at purchase price. At 6 turns, goods sit in the warehouse for 60 days on average. In FMCG distribution, a rough benchmark is around 10 turns a year.
Turnover is the number your bank, your auditor and anyone reading your balance sheet asks for. It shows how quickly the money you spent on goods comes back into the business. You can calculate it in five minutes from the ERP, but the result is only right if you take the right numbers.
Inventory turnover, also called stock turnover or the inventory turnover ratio, is a ratio: how many times in a year you sold the equivalent of your average stock. If you hold goods worth 300,000 lei at cost on average and in a year you sell goods that cost you 1,800,000 lei, you emptied and refilled the warehouse 6 times.
Why it matters: with every turn, the money you paid the supplier comes back to you, with markup. The faster stock turns, the more times a year the same amount invested in goods works for you. Two companies with the same sales and the same margin can have very different financing needs purely because of turnover.
Turnover is a financial indicator, measured per year. For day-to-day decisions in the warehouse, the same thing expressed in days is easier to use. That, and how to find your target from your ordering rhythm, is covered in the article on days of stock.
Inventory turnover = annual cost of goods sold ÷ average stock
If you don't have a full year of data, annualise: take cost of goods sold for the period you have and multiply it by 365 ÷ the number of days in it.
Turnover and days of stock are the same information, counted two ways. You go from one to the other with a division: days of stock = 365 ÷ turnover and turnover = 365 ÷ days of stock. 4 turns means about 91 days of stock, 6 turns 61 days, 10 turns 37 days, 12 turns 30 days. Keep this in mind: when someone gives you a turnover figure, you translate it straight into "how many days goods sit with me".
A distributor with a single warehouse, stock valued at purchase price. They have the last 90 days from the ERP to hand, so they annualise.
| What you calculate | Calculation | Result |
|---|---|---|
| Stock at the start of the period, at cost | from the ERP | 280,000 lei |
| Stock at the end of the period, at cost | from the ERP | 320,000 lei |
| Average stock | (280,000 + 320,000) ÷ 2 | 300,000 lei |
| Cost of goods sold in the last 90 days | from the ERP | 450,000 lei |
| Annual cost of goods sold | 450,000 × 365 ÷ 90 | 1,825,000 lei |
| Inventory turnover | 1,825,000 ÷ 300,000 | ≈ 6.1 per year |
| Days of stock | 365 ÷ 6.1 | ≈ 60 days |
In plain terms: stock empties and fills about 6 times a year, and a leu put into goods sits on the shelf for two months on average before it comes back.
Now do the reverse calculation. If the same distributor reached 10 turns with the same sales, average stock would be 1,825,000 ÷ 10 = 182,500 lei. The difference, almost 120,000 lei, would be money no longer sitting in the warehouse. That's what turnover looks like in cash: not as a ratio, but as an amount you can take out of stock.
Goods sit for a long time. You pay the supplier long before you collect from the customer, so you need more working capital or more credit. Stock takes up space, loses value, expires, and some of it ends up as dead stock. It's rarely the whole range: usually a few categories or a few suppliers pull the average down.
It's good for cash, but only if it comes from the right orders, not from empty shelves. If turnover rises because you've run out of goods, you lose sales and the customer orders from someone else. A turnover of 14 with daily stockouts on top products is worse than 9 without stockouts.
That's why you never look at turnover on its own. Put stockouts next to it, meaning order lines you couldn't deliver in full, and the value of dead stock. Turnover rises in a healthy way only if stockouts don't rise with it.
There's no number that's right for everyone, and an average from an industry report tells you nothing about your warehouse. The ranges below are indicative, based on what we see in practice at distributors and retailers. They are not market statistics.
| Type of goods | Turns per year (indicative) | Equivalent days of stock |
|---|---|---|
| Fresh, short-shelf-life products (dairy, bakery) | over 25 | under 15 |
| FMCG distribution, mixed range | 8 to 12 | 30 to 45 |
| Durable goods, DIY, household appliances | 4 to 8 | 45 to 90 |
| Seasonal goods, calculated over the whole year | 2 to 4 | 90 to 180 |
| Spare parts, long range | 1.5 to 3 | 120 to 240 |
Your real target comes from how often you order and how reliably your supplier delivers. The calculation is in the article on days of stock: half the interval between orders plus safety stock. You turn the result into turnover with 365 ÷ days.
The most useful comparison is with yourself: the same category, the same month last year. If turnover on dairy fell from 20 to 14, you learn more than from any industry average.
Turnover rises in two ways: you sell more with the same stock, or you hold less stock for the same sales. The second one is in your hands, through purchasing.
Turnover calculated once a year, for the annual accounts, comes too late to change anything. Calculate it monthly, over the last 12 months and by category, from the ERP export. A report that generates itself shows you the category that's slowing down before it becomes a problem. That's what we do in our report automation projects.
If you want turnover calculated across your whole range, with the categories pulling the average down and a target for each, the stock audit delivers it in 5 days.
They measure the same thing from opposite directions, and you go from one to the other with a division: days of stock = 365 ÷ turnover. Turnover is the language of the balance sheet, the bank and financial analysis. Days of stock are easier to use in the warehouse and for ordering, because you compare them directly with your replenishment rhythm. Calculate both from the same data.
At purchase price, for both numbers: cost of goods sold on top, average stock at cost below. If you put revenue over stock at cost, turnover comes out higher by the whole markup. With a 25% markup, a real turnover of 6 shows up as 7.6 and you think you're doing better than you are.
The one that matches your replenishment rhythm and doesn't come with stockouts. As a rough guide, FMCG distribution with a mixed range sits around 8 to 12 turns a year, spare parts and seasonal goods much lower. At an FMCG distributor I worked with, the target was around 10 turns, meaning 35 days of stock, and they had 6.
Monthly, over the last 12 months: cost of goods sold for the last 12 months divided by the average of month-end stock values. That way one weak month doesn't distort the number, and seasonality is included. If you only have a few months of data, annualise: cost of goods sold for the period × 365 ÷ the number of days.
Usually for three reasons. Accounting often uses stock at the start and end of the year, while you use the monthly average. Cost of goods sold in the accounts can include adjustments, write-offs or freight that your ERP export doesn't have. And the periods differ: financial year versus the last 12 months. For stock decisions, what matters is calculating the same way every time, not matching the accountant's number.
Send your stock and sales export. Within 24 to 48 hours we'll calculate your turnover for each category and show you where the money is sitting.